Gergely Balázs, la închiderea oficială a Zilelor Maghiare: „Cel mai mare câștigător al acestei ediții este publicul”

Închiderea oficială a Zilele Culturale Maghiare din Cluj a avut loc duminică seara, în Piața Unirii, în prezența a aproximativ 35.000 de oameni. Gergely Balázs, inițiatorul și organizatorul principal al festivalului a subliniat, în cadrul evenimentului, importanța anilor viitori pentru Cluj, în cursa pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. „Anul viitor orașul nostru va împlini 700 de ani de când este oraș liber regal. E important să ne gândim la 2016 ca anul nașterii orașului și să îl sărbătorim cum se cuvine”, a spus Balázs. De asemenea, el s-a arătat încântat de publicul foarte numeros al celei de-a șasea ediții a Zilelor Culturale Maghiare, în pofida vremii nefavorabile din primele zile ale festivalului. „Cel mai mare câștigător al acestei ediții este publicul”, a declarat Gergely Balázs pe scena din Piața Unirii.

Prezent la eveniment, Seszták Miklós, Ministrul Dezvoltării Naţionale în Guvernul Ungariei a spus, cu referire la multiculturalitatea Bazinului Carpatic: „Este important să ne apărăm identitatea și să creăm un dialog, dar cel mai important e să învățăm să trăim împreună”. De asemenea, el a vorbit despre Cluj și titlul de Capitală Culturală în 2021: „Clujul este o adevărată capitală culturală a Ardealului, nu văd un loc mai potrivit pentru obținerea titlului”.  

Mihai Seplecan, președintele Consiliului Județean, a vorbit despre susținerea viitoare a instituției pe care o conduce în organizarea Zilelor Culturale Maghiare: „Vă promit că la anul, în calitate de președinte al Consiliului Județean, mă voi implica mai mult în organizarea festivalului”. La finalul discursului, acesta le-a mulțumit celor prezenți în maghiară și română.

Viceprimarul Clujului, Horváth Anna, a declarat, în cadrul închiderii oficiale a festivalului, că „acest eveniment va putea rămâne pentru mult timp un brand al orașului și al județului, dar și cel mai bun argument pentru obținerea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021”.

La finalul evenimentului, întreaga echipă organizatorică a Zilelor Culturale Maghiare a urcat pe scena din Piața Unirii în aplauzele publicului. 

Gala de închidere a fost urmată de un concert susținut de Koncz Zsuzsa şi invitaţii săi, Bródy János şi Tolcsvay László. 

Seara s-a încheiat cu un foc de artificii.

 

O dezbatere cu cărțile pe față: ce îi desparte și ce-i unește pe maghiari și pe români?

Doi sociologi, Vasile Dâncu și Horváth István s-au reunit cu un avocat în persoana lui Eckstein Kovács Péter sâmbătă, 22 august, la o dezbatere relaxată despre relația dintre românii și maghiarii din Ardeal. Invitații au încercat să demonteze o parte din stereotipurile care guvernează această relație.

Întâlnirea, intitulată “Cine este celălalt și ce vrea? a încercat să pună pe masă o parte din frustrările ori gândurile “prefabricate” despre istorie, regionalism, politică și cultură care continuă să îi dezbine pe transilvăneni.

Conflictul istoric româno-maghiar s-a redus simțitor spun datele sociologice analizat de institutul pe care îl conduceVasile Dâncu. Dacă în 1992, 80% din români îi vedeau pe unguri ca pe o amenințare, un sondaj recent arată că procentul actual e de doar 30%.

Relația dintre români și maghiari poate fi sintetizată cel mai corect, spune Horváth István, printr-o situație ce poate fi multiplicată la nesfârșit: întrebat care e părerea sa despre maghiari, un român va spune că vecinul lui, cu care se înțelege bine, e foarte de treabă, dar că la nivel general, maghiarii “necunoscuți” sunt periculoși.

Citește mai departe: O dezbatere cu cărțile pe față: ce îi desparte și ce-i unește pe maghiari și pe români?

Ce nu știați despre viața celei mai bune șahiste a tuturor timpurilor, Polgár Judit

Primul Mare Maestru pe care l-a bătut la șah s-a dat cu capul de perete din cauza șocului. La acea vreme, nu existau multe lucruri mai rușinoase pentru un jucător cu ștaif decât să fie bătut de o femeie.  Era 1987, iar Polgár Judit avea 11 ani. Considerată cea mai bună șahistă din toate timpurile, ea a fost prezentă vineri, 21 august, la Liceul Unitarian „János Zsigmond” din Cluj, unde a vorbit despre ascensiunea ei în șah, a descris cum e să stai la aceeași masă de joc cu Garry Kasparov și cum e să fii femeie într-o lume a bărbaților.

Polgár Judit a jucat șah de când se știe. La 5 ani, învingea un prieten de familie fără să se uite deloc la piese. „Nimic nu era un îndemn mai mare pentru a învăța decât faptul că eu, copil fiind, băteam adulții”. A învățat mutările de la surorile și tatăl ei: „Când am început să joc șah, a fost un lucru foarte natural”. În 1991, la vârsta de 15 ani și 4 luni, Judit a ajuns la rangul de Mare Maestru al șahului. La acel moment, era cea mai tânără persoană care reușea acest lucru, depășind recordul anterior al lui Bobby Fischer.

Polgár Judit a devenit cea mai bună jucătoare feminină de șah din lume în 1989, când avea doar 12 ani, după ce, cu un an înainte, devenise campioană olimpică. Este singura femeie care s-a calificat la un turneu final al Campionatului Mondial de Șah (2005) și singura care a depășit pragul de 2700 de puncte pe scara Elo, sistemul internațional folosit pentru măsurarea nivelului de joc al șahiștilor. În 2005, a ajuns pe locul 8 în topul mondial al jucătorilor. A câștigat numeroase turnee internaționale de șah și a învins în mai multe rânduri campioni mondiali en-titre sau foști deținători ai titlului.

„Când am început să joc șah, femeile erau considerate  mult inferioare bărbaților. În mintea oamenilor, diferența era chiar mai mare decât în sporturile fizice”. Copil fiind, juca o partidă amicală cu coleg. Profesorul acestuia l-a văzut și l-a întrebat cum poate să joace șah cu o femeie: „Poate că următorul tău adversar va fi un câine”. Mai târziu, la un turneu de 8 persoane la care a fost invitată, bărbații erau atât de obișnuiți cu absența jucătoarelor de sex feminin, încât foloseau fără probleme ambele toalete.  „M-am întâlnit cu Kasparov în baia fetelor”, a spus, amuzată, șahista.

De altfel, câțiva ani mai târziu, a reușit să îl și învingă pe marele campion rus. Înainte de finalul partidei, acesta își dădea seama că o să piardă: „Era roșu la față, se mișca încontinuu pe scaun”.  Kasparov nu a fost singura legendă a șahului care a pierdut în fața lui Polgár Judit. Tânăra a mai învins nume ca Magnus Carlsen, Anatoly Karpov, Vladimir Kramnik, Boris Spassky, Vasily Smyslov, Veselin Topalov sau Viswanathan Anand. Copil fiind, l-a întâlnit, împreună cu surorile ei, pe extravagantul Bobby Fischer, deși americanul a refuzat să joace împotriva ei.

Polgár Judit și Garry KasparovPolgár Judit și Garry KasparovȘahista a subliniat, în cadrul întâlnirii de vineri, importanța psihologiei în sport: „Tot timpul mi-am zis că dacă mă voi învinge pe mine însămi, îmi voi învinge mai ușor și adversarii”. Caldă, cu surâsul pe buze, a vorbit despre importanța șahului pentru copii, dar și despre proiectele ei din prezent. Conduce o fundație unde tinerii învață să joace șah și e căpitanul echipei naționale masculine a Ungariei (în șah, căpitanul echipei nu e și jucător).

După retragerea din șahul competițional de anul trecut, Polgár Judit nu exclude o eventuală revenire la masa de joc: „Nu am de gând să duc o viață liniștită în continuare”, a spus sportiva râzând.

Discuția deschisă a fost moderată de Nagy Elek, om de afaceri și fost campion universitar al Bucureștiului. Evenimentul a fost urmat de un simultan demonstrativ al șahistei împotriva a 25 de amatori, pe acorduri de muzică clasică. Întâlnirea cu Polgár Judit face parte din Zilele Clujene ale Şahului „Erkel Ferenc” – ediția I, care se desfășoară în cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj.

Sâmbătă, 22 august, același eveniment îl va aduce la microfon pe dr. Seszták Miklós, Ministrul Dezvoltării Naţionale din Ungaria și fost preşedinte al Federaţiei Maghiare de Şah.  Seszták Miklós va patrona concursul de șah rapid pentru amatori de sâmbătă dimineața, care va avea loc în Sala festivă „Felvinczi György” a Liceului Unitarian „János Zsigmond”, începând cu ora 10:00. Ministrul va rosti cuvântul de deschidere al evenimentului, cu traducere în limba română. Înscrierile în concurs sunt deschise între 9:00 și 9:45.

Competiția pentru Capitală Culturală Europeană: Cluj-Napoca sau Sfântul Gheorghe?

Echipele celor două orașe candidate s-au întâlnit în cadrul unei dezbateri organizate vineri, 21 august, în cadrul Zilelor Culturale Maghiare și au vorbit despre provocările întâmpinate în procesul demarat pentru obținerea titulaturii de Capitală Culturală Europeană 2021.

Strategiile Clujului și a Sf. Gheorghe, precum și ale celorlalte orașe care au anunțat că intră în competiție, trebuie depuse pentru evaluare în luna octombrie 2015, iar în decembrie, un juriu internațional va decide care sunt cele două sau trei finaliste. La finalul lui 2016, forurile europene vor decide ce oraș din România va împărți cu Grecia titlul în 2021.

Citește mai departe: Competiția pentru Capitală Culturală Europeană: Cluj-Napoca sau Sfântul Gheorghe?

Papa la Șoni, cu gulyas și bucătarul-șef la Zilele Maghiare

Sandor Pădurean – Sanyi sau Șoni - a creat unul dintre cele mai cunoscute branduri gastronomice din România. Dacă numele său nu vă spune nimic, atunci înseamnă că n-ați călcat până acum în Vama Veche și că nu ați mâncat niciodată un gulyas ca la carte pe malul mării. Omul nostru nu e altcineva decât “Papa la Șoni”, iar la Zilele Culturale Maghiare a pregătit pentru dumneavoastră delicatesele care l-au făcut celebru.

Ce a inventat Șoni la Papa la Șoni? A fost interetnic before it was cool. “Am pus laolaltă gulyasul unguresc cu rockul românesc” spune el. În 2004, după ce a colindat țara gătind la ceaun ca să facă reclamă unei reviste culinare, a ajuns și la Vama Veche, locul unde avea să se nască ceea ce el numește gastro-muzica.

Citește mai departe: Papa la Șoni, cu gulyas și bucătarul-șef la Zilele Maghiare

Istoria industriei clujene: Amintiri din Tehnofrig

Vineri, 21 august, de la ora 17:00, va avea loc o prezentare și o proiecție de film documentar despre activitatea din fosta fabrică Tehnofrig. Evenimentul va avea loc în cadrul seriei de întâlniri Istoria industriei clujene, organizată de Societatea Muzeului Ardelean și se va desfășura în Aula Magna din clădirea nouă a Facultăţii de Ştiinţe şi Arte din cadrul Universităţii Sapientia (Calea Turzii, nr. 4).  

Întâlnirea include o expunere despre Colecția digitală a istoriei industriei Clujene și proiecţia filmului documentar Plopi în stufăriș. Schiță-portret într-o fabrică, realizat de Fischer István (1971). Seria de prelegeri despre industria clujeană din secolul XX face parte dintr-un proiect mai amplu, început în urmă cu şase ani, care urmăreşte rememorarea dezvoltării industriei clujene prin salvarea pentru posteritate a imaginilor şi relicvelor dezvoltării sale tehnologice. Prezentarea și proiecția sunt traduse în limba română.  

Partenerii organizatorilor sunt Emisiunea în limba maghiară din Bucureşti a Televiziunii Române şi Universitatea Sapientia. 

 

Polgár Judit, cea mai bună șahistă din toate timpurile, la Zilele Culturale Maghiare

Polgár Judit, cea mai bună jucătoare feminină de șah din toate timpurile, va participa vineri, 21 august, la două evenimente care vor avea loc în cadrul Zilelor Culturale Maghiare din Cluj. Șahista va juca un simultan demonstrativ vineri, de la ora 15:00, la Liceul Unitarian „János Zsigmond”, în Sala festivă „Felvinczi György”. Evenimentul face parte din ediția I a Zilelor Clujene ale Șahului „Erkel Ferenc”.

În aceeași zi, de la ora 14:00, va avea loc, în Aula „Dávid Ferenc” a aceluiași liceu, o discuție publică cu Polgár Judit. Amfitrionul evenimentului va fi Nagy Elek, om de afaceri și fost campion universitar al Bucureștiului. Discuția va avea traducere în limba română.

În 1991, la vârsta de 15 ani și 4 luni, Polgár Judit a ajuns la rangul de Mare Maestru al șahului. La acel moment, era cea mai tânără persoană care reușea acest lucru, depășind recordul anterior al lui Bobby Fischer. Polgár Judit a devenit cea mai bună jucătoare feminină de șah din lume în 1989, când avea doar 12 ani. Este singura femeie care s-a calificat la un turneu final al Campionatului Mondial de Șah (2005) și singura care a depășit pragul de 2700 de puncte pe scara Elo, sistemul internațional folosit pentru măsurarea nivelului de joc al șahiștilor. În 2005, a ajuns pe locul 8 în topul mondial al jucătorilor.

Citește mai departe: Polgár Judit, cea mai bună șahistă din toate timpurile, la Zilele Culturale Maghiare

Se deschide Satul Medieval de pe strada Potaissa

Muzeul Emese Park din Ungaria oferă şi anul acesta un program de trei zile (21-23 august), cu ocazia Zilelor Culturale Maghiare. Evenimentele se vor desfăşura pe strada Potaissa, a cărei denumire istorică este Strada Deţinuţilor.

Păstrarea moştenirii istorice, materiale şi spirituale a Evului Mediu, precum şi evocarea acelor timpuri sub forma şi prin intermediul unor modele funcţionale, „vii” constituie obiectivul fundaţiei Őskultúra Alapítvány, care se ocupă de reconstituirea modului de viaţă medieval. Őskultúra Alapítvány este, totodată, operatorul muzeului Emese Park. Fundaţia şi muzeul vor recrea atmosfera Evului Mediu pe strada Deţinuţilor prin prezentarea unor obiecte, cum ar fi căruţele de epocă, corturile construite cu tehnicile meşteşugăreşti ale vremii, cuşca infamiei, butucii din lemn, corturile cavalereşti, catapultele şi balistele, scuturile şi alte elemente de decor. Copiii se vor putea bucura de un carusel din lemn prevăzut cu coşuri din nuiele, ca precursoare ale scaunelor moderne.

Citește mai departe: Se deschide Satul Medieval de pe strada Potaissa

Vernisaj: Patrimoniul cultural european - Herend

La vernisajul expoziției „Patrimoniul cultural european: Herend”, am avut parte de o demonstrație live de pictură pe porțelan cu unul dintre artiștii care lucrează în manufactura din Ungaria. Obiectele din porțelan de Herend sunt unice în lume prin eleganța lor și au o istorie care se întinde pe aproape două secole. La Muzeul de Artă din Cluj puteți vedea, în aceste zile, o selecție reprezentativă a minunatelor obiecte realizate manual de cei 800 de angajați ai manufacturii din Herend.

Vernisaj: deadline, Könczey Elemér

Ne-am bucurat și am râs împreună azi, la vernisajul expoziției de caricaturi „deadline” a artistului clujean . Vă invităm și pe voi la Muzeul de Artă, unde lucrările lui vă așteaptă pe tot parcursul festivalului.

Trei artiști faini pe care merită să-i vezi la Mimesis – Ringli.Spil

Ediția întâi a Mimesis Fest, organizată în cadrul Zilelor Culturale Maghiare, prin grija Asociației Origo, oferă o ocazie pentru întâlnirea cu artiști conceptuali din Cluj, din România și din străinătate. Dacă arta abstractă vi se pare un subiect prea serios, vă invităm să vă faceți curaj și să urcați la etajul întâi al Hotelului Continental, unde are loc, în perioada 17-24 august, expoziția artiștilor care au creat instalații sau opere în jurul ideii de ringlispil, adică a caruselului.

Fotograful Szentes Zagon, absolvent al Universității de Arte din Budapesta pune, literalmente, viața pe o tăblie. Simetrică, dar și monotonă și repetitivă, viziunea lui pare o reinterpretare a jocului din copilărie: care sunt lucrurile pe care le-ai lua cu tine pe o insulă pustie?

Dacă asociem ringlispil-ul-carusel cu copilăria, atunci Darvay Tunde reușește să recreeze camera copilăriei ideale, plină de culoare, de jucării de pluș și căluți de lemn. Poate chiar să te facă să intri într-o altă dimensiune, dacă privești prin oglinda ei fermecată, în care fiecare devine ceea ce își dorește să fie.

Instalația lui Irsai Zsolt e un carusel care... produce artă pe bandă rulantă. Artistul a creat vizitatorilor un dispozitiv mecanic care rotește un coș și invită pe fiecare să înmoaie pensulele în borcănelele de culori și să-și lase amprenta personală pe o “operă” agățată, la final, la loc de cinste pe perete. Autoironică și interactivă, ideea lui merită să fie încercată. Cine știe, poate vă descoperiți și un talent ascuns! 

Text: Bianca Felseghi

Publicitate din interbelic în două limbi

Afișe bilingve româno-maghiare în Clujul interbelic” este, cu siguranță, o expoziție care vă va aduce un zâmbet. Organizatorii, Ucu Bodiceanu și Ancuța-Lăcrămioara Chiș au selectat din ziarele vremii tot soiul de anunțuri de servicii disponibile pe piață până în 1940.

„Am vrut să arătăm că bilingvismul care acum se practică tot mai mult în advertisingul din străinătate, nu era necunoscut în Clujul interbelic, ci, dimpotrivă, se uza de el în mod frecvent”, a spus Ancuța Chiș. Reclamele selectate au urmărit să readucă în cotidian câteva flashback-uri dintr-o lume acum aproape dispărută. Meserii precum cele de pălărier, blănar, cărnețar sau cojocar aproape că nu mai există. Pe vremuri, însă, domnul Rindt Rudolf, în magazinul lui de pe Calea Victoriei nr. 53, actualmente bulevardul Memorandumului, probabil că era un măcelar specialist în tehnica wurstilor. El a plătit un anunț într-un periodic, ca să atragă clienți.

Din aceleași reclame aflăm că un anumit F. Zilahi deținea un Garaj de Motociclete pe str. Regele Carol al II-lea, la nr. 59 (acum Dorobanților), și că pantofarul Roth executa „ghete de primul rang”, în timp ce pictorul Gratz își anunța disponibilitatea pentru a zugrăvi „ferestrele și odăile” clujenilor, dar numai dacă locuiau în Centru. Fodor Laszlo de pe Calea Victoriei nr. 2 era multi-specializat: nu doar că freza doamne și domni, dar era și doctor de păpuși și lipitor de porțelan și sticlă.

Expoziția poate fi vizitată în fiecare zi de festival la galeria Între Trepte a Casei de Cultură a Studenților, etajul întâi. 

Text: Bianca Felseghi

Librăria Humanitas la Zilele Maghiare: traduceri din autori maghiari și apariții editoriale noi

Librăria Humanitas din Cluj aduce la Zilele Culturale Maghiare traduceri din scriitori maghiari de succes și cele mai noi apariții editoriale marca Humanitas. Iubitorii literaturii vor găsi, între 19 și 23 august, la standul de pe strada Mihail Kogălniceanu al librăriei, traduceri din autori ca Peter Esterhazy, Laszlo Krasznahorkai, Sandor Marai, Peter Nadas, Adam Bodor sau Korossi Joszef, dar și volume deja cunoscute pentru publicul român, ca Supunere de Michel Houellebecq sau Memoriile unei fete cuminți, de Simone de Beauvoir.

Câteva dintre cărțile pe care publicul le va putea găsi la standul librăriei sunt cele din seria de autor Peter Esterhazy, unul dintre cei mai apreciați autori maghiari contemporani, dar și Satantango al lui László Krasznahorkai, volumul care a dat nașterii filmului-cult de șapte ore al regizorului Béla Tarr. Seria de volume din autori maghiari prezentată de Librăria Humanitas va conține, pe lângă beletristică, și cărți de istorie recentă, memorii, culegeri de interviuri sau lucrări pe teme socio-politice. 

 

Start oficial al Zilelor Culturale Maghiare, „un brand cultural al orașului”

Gala oficială de deschidere a Zilelor Culturale Maghiare, ediția a șasea, a avut loc luni, 17 august, la Opera Maghiară din Cluj. Spectacolul festiv „Transilvania evocată – dincoace și dincolo de trecători”, profund uman și plin de energie, a fost interpretat de Ansamblul Folcloric de Stat din Ungaria.

La fel ca în anii trecuți, manifestarea se dorește a fi o demonstrație de unitate a maghiarilor din Cluj, o afirmare și promovare a valorilor și istoriei acesei comunități, precum și o consolidare a apropierii dintre comunitatea de maghiari și cea de români, a declarat în cadrul deschiderii Gergely Balazs, organizatorul principal al Zilelor Culturale Maghiare.

Citește mai departe: Start oficial al Zilelor Culturale Maghiare, „un brand cultural al orașului”

Restaurarea castelelor dă identitate Transilvaniei renascentiste

Grupul Pont a organizat în cadrul Zilelor Culturale Maghiare o reuniune a tuturor factorilor implicați în procesul de restaurare al castelelor istorice ale Transilvaniei. Alături de reprezentanți ai nobilimii maghiare, la conferința Kastely Erdelyben (Castel în Transilvania) au participat administratori ai unor domenii retrocedate, oameni de afaceri, istorici și peisagiști, dar și antreprenori și membri ai societății civile interesați să se implice în recuperare unor simboluri din patrimonial construit.

„Unii consideră aceste castele semne ale prezenței noastre în Transilvania. Alții sunt atașați de ele din nostalgie, dar alții văd oportunități de afaceri”, a spus Hegedus Csilla, administratorul castelului Banffy din Bonțida.

Discuțiile s-au centrat pe nevoia formării de specialiști, deopotrivă în legislație, cât și în restaurare și proceduri specifice de administrare și valorificare a castelelor și care diferă de alte obiective construite și cu valoare istorică mare.

Numărul exact al castelelor din Transilvania nu este certificat. Se estimează însă că circa 300 dintre ele s-ar afla încă în picioare, în diverse stadii de restaurare sau de degradare. Despre nevoia de implicare a comunității în recuperarea patrimoniului au vorbit în special organizatorii evenimentului de la grupul de inițiativă Pont. Scopul programului derulat de ei din 2009 a fost acela de a crea conexiuni și legături între toți factorii care rezonează cu acest subiect. Se preconizează că în următorii ani circa 50 de castele transilvănene vor putea fi restaurate și incluse în circuitele turistice ale zonei. 

Text: Bianca Felseghi, Foto: Toth Helga

Mai multe despre proiect găsiți pe http://www.castelintransilvania.ro/.